Suntem trecatori hoinari!Ne indreptam fiecare catre viitorul ales de noi.Unii inspre bine altii inspre rau.
Sufletul e fericit pe moment apoi pleaca, pribegind lumea asta facand tot ce ii sta in putinta sa ca sa fie potolit insa totul e zadar.
Adunam cu noi miii si mii de pacate,povara devine tot mai grea si ne simtim sclavii unei societati pe moarte.
Iar viata noastra devine un "carucior in care punem mereu si mereu lucruri", apoi dupa un timp numai putem sa il impingem singuri si avem nevoie de cineva alaturi.
Si treptat ajungem sa nu stim de ce ?sau incepem sa credem ca asta e viata.Sa comsumi ,sa iti satisfaci poftele si sa faci totul ca e bun sau rau nu conteaza traind.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu